adulatio

1.

ثناءṯanāʾ

n. ṯnypraise
  1. Avic. Met. 342, 4: quia ex hoc quod ipse bene facit alii, ipse lucratur … laudem vel adulationem per quam gaudeat

    Marm. 232, 3: لأنه أفاد واستفاد سواء استفاد … شكرًا، أو ثناء يفرح به

  1. 1 Avic. Met.
2.

شكرšukr

n. škrgratitude
  1. Avic. Met. 342, 97: adulatio vero et collaudatio … non reputantur a vulgo esse retributiones

    Marm. 231, 18: ولأن الشكر والثناء … لا تعد عند الجمهور من الأعواض

  1. 1 Avic. Met.

Submit Feedback

Your Name: (optional)
Your E-Mail: (optional)

Please specify the part of the lemma you wish to submit a contribution for:

Your feedback: